Definita cuvantului perpetuare
PERPETUÁRE, perpetuări, s. f. Faptul de a (se) perpetua; dăinuire de-a lungul vremii; perpetuație. ◊ Perpetuarea speciei = continuarea existenței unei specii prin reproducere. [Pr.: -tu-a-] – V. perpetua.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu perpetuare
PLEZNITOÁRE s. f. v. plesnitoare. Vezi definitia »
INFATUÁRE s.f. (Rar) Îngâmfare, înfumurare. [< infatua]. Vezi definitia »
PONEGRÍRE, ponegriri, s. f. Acțiunea de a (se) ponegri; bârfire, defăimare, calomniere, ponegreală. – V. ponegri. Vezi definitia »
AȚINTÍRE s. f. Acțiunea de a aținti. – V. aținti. Vezi definitia »
PREDICÁRE, predicări, s. f. (Rar) Acțiunea de a predica și rezultatul ei; predică. – V. predica. Vezi definitia »