Definita cuvantului pernuță
PERNÚȚĂ, pernuțe, s. f. 1. Perniță (I 1). 2. Perniță (I 2). 3. Parte proeminentă si moale a extremității labei la feline; p. ext. (impr.) proeminență situată în partea superioară extremă a copitei calului. [Var.: (reg.) perinúță s. f.] – Pernă + suf. -uță.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pernuță
píștă, píște și píști, s.f. (înv.) 1. hrană, mâncare. 2. (fig.) desfătare, delectare, încântare. Vezi definitia »
GENULIÉRĂ s.f. 1. Partea unei armuri care acoperă genunchii. ♦ Apărătoare pentru genunchi; genunchieră. 2. (Mil.) Distanță verticală dintre planul de așezare al unui trăgător și nivelul liniei de ochire. [Pron. -li-e-. / după fr. genouillère]. Vezi definitia »
cortínă (cortíne), s. f. – Perdea care desparte sala de teatru de scenă. It. cortina (sec. XIX). Este dublet de la curtină, s. f. (zid de închidere), din fr. courtine. Vezi definitia »
CETĂȚEÁNCĂ, cetățence, s. f. Cetățeană. – Cetățean + suf. -că. Vezi definitia »
ARAHÍDĂ s. f. plantă leguminoasă tropicală, cu fructe comestibile, bogate în grăsimi: „alune de pământ”. ◊ fructul însuși. (< fr. arachide) Vezi definitia »