CINEMATOGRAFÍE, cinematografii, s. f. Tehnica și arta înregistrării fotografice a unor scene, a unor peisaje etc. pe un film special și a reproducerii lor prin proiectare luminoasă pe un ecran, astfel încât să dea iluzia mișcării și a vieții; industrie producătoare de filme; cinematograf. – Din fr. cinématographie. Vezi definitia »

TUCERÍE, tucerii, s. f. Turnătorie de fontă. – Tuci + suf. -ărie. Vezi definitia »

TAHEOGRAFÍE s. f. întocmirea de hărți și planuri topografice cu ajutorul taheografului. (< fr. tachéographie) Vezi definitia »

teoríe (-íi), s. f. – Sistem, doctrină. Gr. θεωρία (sec. XVIII, cf. Gáldi 260) și modern din fr. théorie. Der. teoremă, s. f., din fr. théorème; teoretic, adj., după germ. theoretisch; teoreticon, s. n. (manual de muzică religioasă), din gr. θεωρετιϰόν; teoretician, s. m., după fr. théoricien. Vezi definitia »

HETERODOXÍE s. f. elem. eterodoxie. Vezi definitia »