STRATÉG s.m. 1. Titlu dat generalilor care aveau conducerea treburilor militare în vechea Atenă. 2. Comandant de oști cunoscător al strategiei. [Cf. fr. stratège, lat. strategus, gr. strategos < stratos – armată, ago – a conduce]. Vezi definitia »

(reg) s.n., pl. ogoaie Vezi definitia »

(reg) datina,obicei Vezi definitia »

OPRÉG, oprege, s. n. Piesă caracteristică portului popular din unele regiuni ale țării, alcătuită dintr-o bucată dreptunghiulară și îngustă de țesătură, cu franjuri colorate, purtată peste poalele cămășii, în față și în spate sau numai în spate. – Din scr. opreg. Vezi definitia »

ciumeg, ciumegi s. m. (peior.) bătăuș care își impune autoritatea în anturajul propriu exclusiv prin forța fizică. Vezi definitia »