TIRÁN, -Ă, tirani, -e, subst., adj. 1. S. m. Stăpânitor absolut al unui stat sau al unei cetăți grecești din antichitate (care guverna cu cruzime); p. gener. șef de stat care conduce în mod absolut; despot. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care încearcă să-și impună voința în orice împrejurare, care asuprește pe cei din jur; (om) crud, nemilos. – Din ngr. tirannos, fr. tyran. Vezi definitia »

SPAVÁN, spavane, s. n. Tumoare osoasă care se formează la încheietura piciorului dinapoi la cai sau la boi, făcându-i să șchiopăteze; os mort. – Din it. spavano. Vezi definitia »

copán (-ne), s.n. – 1. Pisălog de piuliță. – 2. Pulpă, copan. – Mr. copan, megl. cupan. Bg. kopan (DAR) sau gr. și ngr. ϰάπανον. Vezi definitia »

BACTERIÁN, -Ă adj. referitor la bacterii; (despre boli) produs de bacterii. (< fr. bactérien) Vezi definitia »

ORTOLÁN s. m. pasăre migratoare cu penele galbene-roșcate, cu capul cenușiu-verzui și cu gușa galbenă. (< fr. ortolan) Vezi definitia »