Definita cuvantului armonică
ARMÓNICĂ, armonici, s. f. Acordeon de dimensiuni mai reduse, acționat prin intermediul butoanelor; (reg.) armonie2. ◊ Expr. A (se) face armonică = a (se) turti. ♦ Armonică (de gură) = muzicuță (de gură). – Din germ. [Zieh]harmonika, it. armonica.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu armonică
REZILIÉNȚĂ s.f. (Tehn.) Rezistență la șoc a unui metal sau aliaj. [Pron. -li-en-. / < fr. résilience]. Vezi definitia »
PARAFORMALDEHÍDĂ s.f. Produs de polimerizare a aldehidei formice. [< fr. paraformaldéhyde]. Vezi definitia »
AEROMEDICÍNĂ s. f. ramură a medicinei care se ocupă cu studiul influenței zborului asupra organismului. (< engl. aeromedicine, germ. Aeromedizin) Vezi definitia »
MONOARTRÍTĂ s. f. inflamație a unei singure articulații. (< fr. monoarthrite) Vezi definitia »
PUDRÉTĂ s.f. Îngrășământ din excremente uscate. [< fr. poudrette]. Vezi definitia »