Definita cuvantului picățea
PICĂȚEÁ, -ÍCĂ, picățele, s. f. 1. (La pl.) Desen format din puncte sau din suprafețe geometrice de dimensiuni mici, repetate simetric pe o țesătură de altă culoare; (și la sg.) fiecare dintre aceste elemente ale desenului. ♦ Expr. (Fam. sau glumeț) (Nostim și) cu picățele = (despre oameni) plin de haz; atrăgător, picant. 2. (Pop.) Picătură (1) mică dintr-un lichid, dintr-o materie topită (și nesolidificată) etc. – Picat2 + suf. -ea, -ică.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu picățea
BREBENEÁ, brebenele, s. f. (Bot.; reg.) Brebenel. – Breabăn + suf. -ea. Vezi definitia »
ZIMȚEÁ, zimțele, s. f. (Rar) Zimț. – Din zimț + suf. -ea. Vezi definitia »
smiceá, smicéle, s.f. 1. (înv. și reg.) vârf ascuțit al unor obiecte, al unor organe anatomice etc. 2. (reg.) cantitate mică din ceva. 3. (înv.) bucată mică (ruptă sau tăiată) din ceva; fărâmă. 4. (reg.) nume dat unor obiecte cu vârf ascuțit: fus, bețișor, cuțitaș, cuțit. 5. (pop.) ramură tânără, lăstar, mladă, mlădiță. 6. (pop.) ramură de măr sau de păr cu muguri vegetativi. 7. (reg.; la pl.; în sintagmă) sâmcele de ziuă = zori (ale zilei). 8. (reg.) spic subțire de iarbă. Vezi definitia »
acțiunea de a îndepărta, de a elibera pe cineva dintr-un vehicul avariat, dintr-o clădire prăbușită, etc, ca urmare a unor accidente, calamități sau alte situații extreme. Vezi definitia »
LIVREÁ s.f. Uniformă cu galoane și fireturi, purtată de lachei, de ușieri etc. [< fr. livrée]. Vezi definitia »