ASEDIÁT, -Ă, asediați, -te, adj. (Despre cetăți sau locuri întărite) Supus unui asediu; împresurat. [Pr.: -di-at] – V. asedia. Vezi definitia »

plăselát, plăselátă, adj. (reg.; despre cuțite, bricege) care are plăsele. Vezi definitia »

ADEVĂRÁT, -Ă, adevărați, -te, adj. 1. (În opoziție cu mincinos; adesea adverbial) Conform cu adevărul. 2. (În opoziție cu fals) Veritabil, real. ♢ Loc. adv. Cu adevărat = într-adevăr. ♦ Autentic, original, nefalsificat. ♦ Netăgăduit. 3. (În opoziție cu inexact; adesea adverbial) Just, corect, drept. – V. adevăra. Vezi definitia »

MINÁT, -Ă, minați, -te, adj. 1. În care sau sub care s-au pus mine¹ (2), cu mine¹. 2. Fig. Ruinat, distrus; nimicit. – V. mina. Vezi definitia »

SUBPÁT s. n. v. supat. Vezi definitia »