Definita cuvantului armoniu
ARMÓNIU, armonii, s. n. Instrument muzical cu claviatură asemănător cu orga, la care sunetele sunt produse de vibrarea unor lamele metalice la presiunea aerului ieșit dintr-un burduf acționat cu pedale. – Din fr. harmonium, germ. Harmonium.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu armoniu
ÓDIU s. n. (Latinism înv.) Ură1, dezgust, scârbă. – Din lat. odium. Vezi definitia »
córciu2, córciuri, s.n. (reg.) arbore mic și crenguros; tufă, buhaci, ghijar, jip, muzuc, târș. Vezi definitia »
MARMANZÍU, -ÍE, adj. v. marmaziu. Vezi definitia »
REMUNERATÓRIU, -IE adj. Care recompensează, remunerează; folositor, rentabil. [Pron. -riu. / cf. fr. rémunérateur, rémunératoire]. Vezi definitia »
beșliu, beșliu s. m. polițist. Vezi definitia »