persoană care se ocupă cu studiul activităților, raporturilor, instituțiilor politice; persoană care lucrează în domeniul științelor politice Vezi definitia »

MÉLIȚĂ, melițe, s. f. Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se zdrobesc tulpinile de cânepă și de in pentru a se alege fuiorul. ◊ Fig. (Fam.) Gură (considerată ca organ al vorbirii). ◊ Expr. A da cu melița = a trăncăni, a flecări. – Bg. melica. Vezi definitia »

ADENÍTĂ s. f. inflamație a ganglionilor limfatici. (< fr. adénite) Vezi definitia »

PREPONDERÉNȚĂ s. f. superioritate ca greutate, influență, importanță etc.; predominanță. (< fr. prépondérance) Vezi definitia »

líță (líțe), s. f. – Cablu electric. Germ. Litze (Candrea). Sec. XX. Vezi definitia »