ORÂNDÁȘ, orândași, s. m. (Reg.) 1. Arendaș. 2. Cârciumar. – Orândă² + suf. -aș. Vezi definitia »

FÍLDEȘ, (1) fildeși, s. m., (2) fildeșuri, s. n. 1. S. m. Fiecare dintre dinții incisivi ai unui elefant. ♦ (Înv.) Elefant. 2. S. n. Substanță osoasă de culoare albă din care sunt alcătuiți dinții incisivi de elefant și din care se fac diferite obiecte ornamentale, de toaletă etc.; ivoriu. ◊ Fildeș animal (sau artificial) = substanță asemănătoare cu fildeșul (2), obținută prin macerarea oaselor de animale în clorură de var. Fildeș vegetal = material foarte dur, extras din semințele unor palmieri, servind la fabricarea nasturilor. – Din tc. fildiși. Vezi definitia »

sufertaș (-șe), s. n. – Ansamblu de vase cu care se transportă mîncarea. – Var. sefertaș. Tc. sefer tasi, din arab. sefer „călătorie” și tas „ceașcă” (Șeineanu, II, 318; Lokotsch 1879), cf. tas. Vezi definitia »

MĂLDĂRÚȘ, măldărușe, s. n. Măldărel. – Din maldăr + suf. -uș. Vezi definitia »

cartúș s.n. (reg.) chipiu cu cozoroc, caschetă. Vezi definitia »