PARALÉL, -Ă adj. 1. (Mat.; despre drepte, planuri) Care se află la o distanță constantă unul de altul și care nu se pot întîlni oricât ar fi prelungite. 2. Care se produce concomitent și se desfășoară în mod similar cu altceva. // s.n. Dispozitiv pentru trasarea unor linii paralele. [< fr. parallèle, lat., gr. parallelos < para – alături, allelon – unul cu altul]. Vezi definitia »

STIHURÉL, stihurele, s. n. (Depr.) Diminutiv al lui stih (1); versuri lipsite de valoare. Vezi definitia »

cel mai de cacat lucru, uratșlut Vezi definitia »

BAHR EL-JEBEL [báhr æl-dʒæbæl], denumirea porțiunii Nilului între gurile de vărsare ale afl. Aswa (pe dr.) și Bahr el-Ghazal (pe stg.), în S Sudanului. Vezi definitia »

BROTĂCÉL, brotăcei, s. m. 1. Diminutiv al lui brotac; răcănel. 2. (Ornit.; rar) Florinte. – Brotac + suf. -el. Vezi definitia »