MĂRMURÍT, -Ă, mărmuriți, -te, adj. 1. (Rar) Lucrat în marmură; sculptat. 2. (Fig.) Înmărmurit. ♦ (Despre obiecte) Neclintit, nemișcat. – V. mărmuri. Vezi definitia »

PROSTÍT, -Ă, prostiți, -te, adj. 1. Care și-a pierdut facultățile intelectuale; îndobitocit. ♦ Ajuns sau adus într-o stare de uluială; uluit, zăpăcit, dezorientat. 2. Care a fost indus în eroare, amăgit. – V. prosti. Vezi definitia »

NEPRICOPSÍT, -Ă, nepricopsiți, -te, adj. 1. (Pop. și fam.; adesea substantivat) Sărac, nevoiaș; p. ext. care nu este bun de nimic; neisprăvit. 2. (Înv.) Lipsit de învățătură, de instrucție, de cultură. [Var.: (reg.) neprocopsít, -ă adj.] – Ne- + pricopsit. Vezi definitia »

PRIBEGÍT s. n. (Rar) Faptul de a pribegi. – V. pribegi. Vezi definitia »

ZBÂNȚUÍT¹ s. n. Zbânțuire; zbenguială. – V. zbânțui. Vezi definitia »