NEAVENÍT, -Ă, neaveniți, -te, adj. (Jur.; în sintagma) Nul și neavenit = lipsit de valabilitate, considerat ca inexistent. [Pr.: ne-a-] – Ne- + avenit (< fr. avenu). Vezi definitia »

ACRÍT, -Ă, acriți, -te, adj. 1. Care a devenit sau a fost făcut (mai) acru². ♦ Fig. (Despre oameni) Morocănos, ursuz, dificil. 2. (Despre alimente) Alterat, stricat. – V. acri. Vezi definitia »

NEMAIAUZÍT, -Ă, nemaiauziți, -te, adj. Care este atât de ieșit din comun încât nimeni nu a auzit până acum de ceva asemănător; nemaipomenit. [Pr.: -mai-a-u-] – Ne- + mai¹ + auzit. Vezi definitia »

PARTÍT, -Ă adj. (despre frunze) cu crestături adânci până aproape de pețiol. (< fr. parti) Vezi definitia »

smicurít s.n. (reg.) 1. (despre boabele de porumb) dezghiocat. 2. (despre copii) plânset înăbușit și întretăiat; scâncet. Vezi definitia »