PORTSCÚLĂ, portscule, s. f. (Tehn.) Portunealtă. – Port¹- + sculă (după fr. porte-outil). Vezi definitia »

FÁLCĂ, fălci, s. f. 1. Fiecare dintre cele două oase ale feței în care sunt fixați dinții; (la oameni) maxilar; (la animale) mandibulă. ◊ Expr. Cu o falcă în cer și (cu) alta (sau una) în pământ = a) (în basme) cu gură enormă, larg deschisă pentru a înghiți tot ce-i iese în cale; b) foarte furios, gata să se certe cu violență. ♦ Partea inferioară a obrazului. ♦ (La insecte) Maxilă. 2. (Tehn.) Element al unui dispozitiv sau al unei mașini, care servește la prinderea unui obiect, a unui material etc., la sfărâmarea ori deformarea unui material etc. – Refăcut din fălci (pl. înv. al lui falce < lat. falx, -cis). Vezi definitia »

PANCREATÍNĂ s.f. Substanță extrasă din pancreasul animalelor și folosită ca medicament în tratamentul tulburărilor intestinale. [< fr. pancréatine]. Vezi definitia »

TELECABÍNĂ s. f. teleferic pentru transportul de persoane cu ajutorul unor cabine suspendate prin suspante fixate pe cablu la intervale regulate. (< fr. télécabine) Vezi definitia »

GALACTOPOIÉZĂ s.f. Galactogeneză. [< fr. galactopoïèse]. Vezi definitia »