însorțít, -ă, adj. (înv.) împărțit prin sorți, după orânduielile destinului. Vezi definitia »

FUZÍT s.n. Component al cărbunilor de pământ care apare sub formă de lentile, reprezentând fragmente de substanță vegetală. [< germ. Fusit]. Vezi definitia »

slobozít¹ s.n. (înv.) 1. (în sintagmă) slobozitul vieții = moarte. 2. descărcare (a unei arme de foc). 3. (reg.) lăsarea vinului să curgă. Vezi definitia »

smicurít s.n. (reg.) 1. (despre boabele de porumb) dezghiocat. 2. (despre copii) plânset înăbușit și întretăiat; scâncet. Vezi definitia »

NELEGIUÍT, -Ă, nelegiuiți, -te, adj. (Despre oameni) Care comite nelegiuiri; (despre acțiuni, atitudini etc. ale oamenilor) care constituie, reprezintă o nelegiuire; ticălos, infam. – Ne- + legiuit. Vezi definitia »