porucíc (porúcici), s. m. – Locotenent al armatei ruse. Rus. porŭcik (Cihac, II, 278). Sec. XIX, ant. Vezi definitia »

asiátic (asiátică), adj. – Din Asia. – Var. (înv.) asiaticesc, asi(e)an. Din Asia. Cu forma înv. apare din sec. XVI; cealaltă formă modernă, din lat. asiaticus. Vezi definitia »

zoologíc adj. m., pl. zoologíci; f. zoologícă, pl. zoologíce Vezi definitia »

TÁINIC, -Ă, tainici, -ce, adj. 1. Plin de mister; misterios. 2. Neștiut, necunoscut, neînțeles de alții, secret. ♦ Intim. 3. (Despre locuri) Ascuns, ferit. ♦ (Despre oameni) Retras, singuratic, izolat. 4. Discret, tăcut, închis. – Din sl. tajnŭ, -nikŭ. Vezi definitia »

ANASTOMÓTIC, -Ă, anastomotici, -ce, adj. Care ține de anastomoză. – Din fr. anastomotique. Vezi definitia »