ȚÂNÁȘ, -Ă, țânași, -e, adj. (Reg.) Răzbunător. – Din țin (prez. ind. al lui ține) + suf. -aș. Vezi definitia »

CUȚITÁȘ, cuțitașe, s. n. Diminutiv al lui cuțit. ◊ Cuțit cu lamă de dimensiuni mici, folosit la desprinderea de așchii sau în lucrări de gravare, retușare etc. ♦ (Pop.) Briceag. – Cuțit + suf. -aș. Vezi definitia »

JUNELÁȘ, junelași, s. m. (Rar) Junel. – Junel + suf. -aș Vezi definitia »

NĂGĂRÚȘ s. n. (Rar) Loc unde crește (multă) năgară. – Năgară + suf. -uș. Vezi definitia »

SINGURÁȘ, singurași, adj. m. (Rar) Singurel. – Din singur + suf. -aș. Vezi definitia »