ELECTRODIAGNÓZĂ, electrodiagnoze, s. f. (Rar) Electrodiagnostic. [Pr.: -di-ag-] – Din fr. électrodiagnose. Vezi definitia »

CENTRIFÚGĂ s.f. Aparat pentru separarea cu ajutorul forței centrifuge a substanțelor cu densitate diferită dintr-un amestec. ♦ Instalație destinată antrenamentului astronauților, care simulează acțiunea accelerațiilor de lungă durată. [< fr. centrifuge, cf. lat. centrum – centru, fugere – a fugi]. Vezi definitia »

PAGOFÍLĂ s. f. pescăruș alb. (< fr. pagophile) Vezi definitia »

OFTALMOCONIÓZĂ s.f. Boală a ochilor produsă de praf. [Pron. -ni-o-. / < fr. ophtalmoconiose, cf. gr. ophthalmos – ochi, konis – pulbere]. Vezi definitia »

ANTOGENÉZĂ s. f. formare a florilor din elementele vegetale ale plantei. (< anto- + -geneză) Vezi definitia »