Definita cuvantului pișcător
PIȘCĂTÓR, -OÁRE, pișcători, -oare, adj. 1. (Despre insecte) Care pișcă (3), care înțeapă; înțepător. ♦ Fig. Care conține o critică tăioasă; șfichiuitor, mușcător. 2. (Despre alimente) Care ustură; pișcăcios, iute, picant. 3. (Depre oameni) Care șterpelește, care fură. – Pișca + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pișcător
MINÓR, -Ă adj. 1. (despre tineri; și s. m. f.) neajuns încă la majorat. 2. lipsit de importanță; secundar; (p.ext.) șters, slab. 3. (muz.) mod ~ sau gamă ~ă = mod sau gamă din cinci tonuri și două semitonuri (între treptele II-III și VI-VII). 4. (log.) termen ~ = subiectul concluziei unui silogism; premisă ~ă = premisa care conține termenul minor. (< fr. mineur, lat. minor) Vezi definitia »
AGITATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care îndeplinește sarcini de agitație politică, de lămurire, de mobilizare a maselor. ♦ Organ, mijloc de agitație. [< agita + -tor]. Vezi definitia »
RUBRICATÓR s. n. ansamblu de rubrici, fiecare alcătuită după un anumit criteriu, în care se clasifică un material variat. (< engl. rubricator) Vezi definitia »
ELECTROLIZÓR, electrolizoare, s. n. Aparat cu care se obțin produse chimice pe cale electrolitică. – Din fr. électrolyseur. Vezi definitia »
INDOOR adj. invar. (Despre competițiile sportive) Care se desfășoară în sală, pe teren acoperit. [Pr.: índor] – Cuv. engl. Vezi definitia »