ierbotínă s.f. (reg.) ierburi nefolositoare; buruieni, ierbotăcină. Vezi definitia »

stăuínă, stăuíni, s.f. (reg.) 1. loc cu iarbă grasă. 2. saivan pentru oi; adăpost. 3. (în forma: stoină) loc unde dorm noaptea vitele în timpul verii. 4. sălaș. Vezi definitia »

căpătúșcă s.f. (reg.) basma. Vezi definitia »

AGHEÁZMĂ s. f. în expr. v. VREA (I. 3.) Expr. Vrei, nu vrei, bea Grigore agheazmă, se spune despre cel care trebuie să îndeplinească ceva împotriva dorinței sale. – [DEX '96] Vezi definitia »

VIOLÉNȚĂ s. f. 1. însușirea a ceea ce este violent; tărie, intensitate; vehemență; acuitate. 2. lipsă de stăpânire de sine; impulsivitate, brutalitate; siluire. 3. folosirea forței în relațiile interumane sau interstatale. ♦ teoria ĕi = teorie sociologică potrivit căreia inegalitatea socială își are geneza în folosirea, pe o anumită treaptă a dezvoltării, a violenței de către unii oameni împotriva altora. 4. (jur.) orice constrângere a liberei voințe; încălcare a ordinii legale. (< fr. violence, lat. violentia, it. violenza) Vezi definitia »