Definita cuvantului piuitură
PIUITÚRĂ, piuituri, s. f. 1. Strigăt caracteristic scos de păsări sau mai ales de puii de pasăre; piuit (1). 2. Sunet subțire, ascuțit; piuit (2), piuială, țiuitură. [Pr.: pi-u-i-] – Piui + suf. -tură.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu piuitură
MORFOSCULPTÚRĂ s. f. aspectele reliefului și formele (sculpturale) create de procesele exogene. (< rus. morfoskulptura) Vezi definitia »
HIENÍDĂ, hienide, s. f. (La pl.) Familie de mamifere carnivore din care face parte hiena; (și la sg.) animal din această familie. [Pr.: hi-e-] – Din fr. hyénidés. Vezi definitia »
NEFROLITIÁZĂ s. f. litiază renală. (< fr. néphrolithiase) Vezi definitia »
BIOPOIÉZĂ s.f. (Biol.) Totalitatea fenomenelor care au contribuit la apariția organismelor vii. [Pron. bi-o-po-ie-. / < fr. biopoïèse, cf. gr. bios – viață, poiein – a face]. Vezi definitia »
SCÉNĂ s.f. 1. Parte mai ridicată a unei săli de teatru, unde joacă actorii. 2. Teatru; arta dramatică. ◊ A părăsi scena = a se retrage din teatru, (fig.) dintr-o activitate oarecare; a pune în scenă = a organiza felul în care se va reprezenta o piesă de teatru. ♦ Decorurile folosite pentru a reprezenta locul unde se petrece acțiunea piesei. 3. Subdiviziune a unui act dintr-o piesă determinată fie de intrarea sau ieșirea unui personaj, fie de modificarea locului sau a timpului de acțiune. ♦ (P. ext.) Scurtă etapă în desfășurarea unei opere literare în care se consumă o singură întâmplare, într-un cadru neschimbat. 4. Loc unde se petrece o acțiune sau o activitate. 5. Acțiune, fapt, eveniment care poate impresiona pe cineva. 6. Ceartă, ieșire violentă, scandal. // (În forma scen-, sceno-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) scenă”. [Pron. sce-. / < fr. scène, it. scena, cf. lat. scaena, gr. skene – adăpost, refugiu]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z