Definita cuvantului vilegiatură
VILEGIATÚRĂ, vilegiaturi, s. f. Concediu, vacanță etc. petrecută de cineva în afara locului său de domiciliu. [Pr.: -gi-a-. – Var.: (pop.) viligiatúră s. f.] – Din fr. villégiature.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vilegiatură
CURATÉLĂ s. f. instituție juridică pentru ocrotirea intereselor și administrarea bunurilor unui minor, ale unei persoane atinse de o anumită incapacitate. (< fr. curatelle, lat. curatela) Vezi definitia »
vráșilă, vráșile, s.f. (reg.) răvășire, risipire. Vezi definitia »
poádă, poáde, s.f. (reg.) păr care cade din blana unui câine bătrân sau jigărit; lână aspră, fără păr. Vezi definitia »
ACETILÚRĂ s.f. Derivat al hidrocarburilor acetilenice. [< fr. acetylure]. Vezi definitia »
FORMALDEHÍDĂ s. f. produs gazos cu miros iritant, solubil în apă, folosit la fabricarea rășinilor sintetice, a coloranților, medicamentelor, ca dezinfectant etc; aldehidă formică. (< fr. formaldéhyde) Vezi definitia »