Definita cuvantului planetariu
PLANETÁRIU, planetarii, s. n. Construcție specială, în formă de cupolă, pe care se înfățișează, cu un aparat de proiecție special, aspectul bolții cerești cu stelele și constelațiile, precum și deplasarea aparentă a acestora, a planetelor, a Soarelui și a Lunii etc. – Din fr. planétarium.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu planetariu
culturagiu, culturagii s. m. (pub., peior.) fals om de cultură; persoană care afișează interes pentru cultură doar din dorința de a obține profituri materiale. Vezi definitia »
șúiu1, s.n. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. Vezi definitia »
JÚRIU s.n. 1. Grup constituit de specialiști, însărcinat cu clasificarea și cu promovarea unor candidați sau a unor concurenți la un concurs, la o competiție sportivă etc. 2. Totalitatea celor care compun o instanță de judecată. [Pron. -riu. / cf. fr., engl. jury]. Vezi definitia »
CADMIU (‹ fr. {i}) s. n. Element chimic (Cd; nr. at. 48; m. at. 112,41, p. t. 321ºC, p. f. 768ºC); metal alb-argintiu. Se găsește în natură sub formă de combinații în minereuri de zinc. Funcționează în combinații în starea de valență 2. Este folosit la obținerea aliajelor cu punct de topire scăzut și rezistente față de agenții de coroziune, ca absorbant de neutroni în reactoarele nucleare etc.; sulfura și oxidul de c. sînt întrebuințate la preparea culorilor fine și a smalțurilor. A fost descoperit de chimistul german Fr. Strohmeyer în 1817. Vezi definitia »
înterțíu s.m. (înv.) berbec de 3 ani. Vezi definitia »