ELÍPSĂ s. f. 1. curbă loc geometric al punctelor dintr-un plan a căror sumă a distanțelor la două puncte fixe (focare) este constantă. 2. omisiune din vorbire, ori din scriere a unor cuvinte sau chiar propoziții care se subînțeleg. 3. figură de stil constând în omiterea unor cuvinte care nu sunt absolut necesare, pentru mai multă expresivitate. (< fr. ellipse) Vezi definitia »

kurúmă s. f. (geogr.) Torent de piatră. Vezi definitia »

EMERGÉNȚĂ s. f. 1. ieșire a unui corp, a unei radiații dintr-un mediu. 2. (biol.) apariție a unui organ nou sau a unor proprietăți noi, de ordin superior. 3. (fig.) formă a schimbării văzută ca o naștere efectivă a ceva cu totul nou. (< fr. émergence) Vezi definitia »

PEDICHIÚRĂ s.f. Operație de îngrijire a picioarelor, care constă în tăierea unghiilor, a bătăturilor etc. [Pron. -chiu-ră, var. pedicură s.f. / < fr. pédicure < lat. pes – picior, cura – îngrijire]. Vezi definitia »

DECONFITÚRĂ s. f. stare de insolvabilitate a unui debitor; faliment. (< fr. déconfiture) Vezi definitia »