Definita cuvantului planator
PLANATÓR, planatoare, s. n. Piesă componentă a unei matrițe pentru tablă, în formă de placă sau de inel, rigidă sau elastică, care presează marginea tablei pentru a împiedica formarea cutelor în timpul prelucrării ei. ♦ Ciocan cu o formă specială, folosit pentru a face plană suprafața unui obiect. – Plana2 + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu planator
PROCLAMATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care face, dă o proclamație. (< fr. proclamateur) Vezi definitia »
REDÁCTOR, -OÁRE s. m. f. 1. cel care scrie, întocmește (un act, un articol). ◊ scriitor, publicist care redactează o carte, un ziar etc. 2. cel care pregătește manuscrisele pentru a putea fi publicate. (< fr. rédacteur) Vezi definitia »
PAGINATÓR, -OÁRE, paginatori, -oare, s. m. și f. Muncitor tipograf care face paginația (1) unui text cules. – Pagina + suf. -tor. Vezi definitia »
DINAMIZATÓR, -OÁRE adj. dinamizant. (< dinamiza + -tor) Vezi definitia »
FELURÍTOR adj. g.-d. pl. v. felurit. Vezi definitia »