Definita cuvantului banderolă
BANDERÓLĂ, banderole, s. f. 1. Fâșie de hârtie lipită în jurul unui ambalaj sau pe locul lui de deschidere, ca mijloc de control al integrității mărfii ambalate. ♦ Bandă de hârtie care împiedică deschiderea unui volum recent apărut și pe care se imprimă de obicei reclama editurii. 2. Brasardă. 3. Steguleț care servește ca semn distinctiv (prins în vârful unei lănci, al unui catarg. etc). – Din fr. banderole.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu banderolă
zgáibă (pop.) s. f., g.-d. art. zgáibei; pl. zgáibe Vezi definitia »
CETENĂ (‹ fr. {i}) s. f. Substanță chimică (H2=C=O; p. t. -151 ºC; p. f. -56 ºC) obținută prin piroliza acetonei; gaz cu miros înecăcios, care reacționează ușor, fiind un bun agent de acetilare. Vezi definitia »
BUMBĂCEÁLĂ, bumbăceli, s. f. (Rar) Bumbăcit. ♦ Fig. (Fam.) Bătaie zdravănă. – Bumbăci + suf. -eală. Vezi definitia »
DIETÍNĂ, dietine, s. f. (Înv.) Adunare a deputaților dintr-o provincie a vechiului regat polonez. [Pr.: di-e-] – Fr. diétine. Vezi definitia »
îngropíță, îngropíțe, s.f. (înv.) groapă, mormânt. Vezi definitia »