ALBITÚRĂ, albituri, s. f. 1. (La pl.) Rufărie. 2. Nume generic dat exemplarelor mici de plătică, babușcă etc. 3. (Reg.) Nume dat rădăcinilor de pătrunjel și de păstârnac. 4. (Tipogr.) Mici piese de plumb care servesc la completarea spațiului alb dintre litere, cuvinte sau rânduri; p. ext. spațiu alb între rânduri. – Din alb² + suf. -(i)tură. Vezi definitia »

PROPÉNĂ s. f. hidrocarbură aciclică nesaturată, cu trei atomi de carbon și o dublă legătură în moleculă; propilenă. (< fr. propène) Vezi definitia »

TIMPANÍTĂ s. f. balonare a abdomenului datorată acumulării de gaze în intestine; timpanism (1), meteorism. (< fr. tympanite) Vezi definitia »

PROPAGÁNDĂ, propagande, s. f. Acțiune de răspândire a unor idei care prezintă și susțin o teorie, o concepție, un partid politic etc., cu scopul de a convinge și de a câștiga adepți. – Din fr. propagande. Vezi definitia »

SPÚTĂ s.f. Mucozitate, expectorație; flegmă. [< lat. sputum]. Vezi definitia »