Definita cuvantului bandulieră
BANDULIÉRĂ, banduliere, s. f. Fâșie de piele, stofă etc. trecută de-a curmezișul pieptului, de la umăr la coapsa opusă, spre a susține sabia, pușca etc. ◊ Loc. adv. În bandulieră = purtat de-a curmezișul spatelui sau pieptului. [Pr.: -li-e-] – Din fr. bandoulière.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bandulieră
zăcătúră (reg.) s. f., g.-d. art. zăcătúrii; pl. zăcătúri Vezi definitia »
ÎNCADRATÚRĂ s. f. 1. (rar) ramă, cadră. 2. (cinem.) operație în selectarea și delimitarea în spațiu a zonei corespunzătoare unei imagini dintr-un film. (< it. inquadratura) Vezi definitia »
BURTICÍCĂ, burticele, s. f. Diminutiv al lui burtă. Vezi definitia »
ARMÁTĂ s. f. 1. totalitatea forțelor militare ale unui stat; oaste. ◊ serviciu militar. ◊ mare unitate operativă formată din mai multe unități de arme întrunite. 2. (fig.) mare colectivitate de oameni; mulțime, ceată. (< it. armata) Vezi definitia »
AMITÓZĂ s. f. Diviziune directă a celulelor prin strangulare, înmugurire etc., fără apariția cromozomilor. – Din fr. amitose. Vezi definitia »