CUATERNÁR, -Ă I. adj. format din patru unități; divizibil cu 4. ◊ (chim.; despre substanțe organice) din patru elemente (carbon, hidrogen, oxigen și azot). ◊ (despre măsură, ritm) compus din patru elemente ritmice. II. adj., s. n. (din) ultima perioadă a neozoicului, în care apare omul; antropogen. (< fr. quaternaire, it. quaternario, lat. quaternarius) Vezi definitia »

RUDIMENTÁR, -Ă, rudimentari, -e, adj. Care abia începe să se formeze, care este la începutul dezvoltării sale; primitiv, neevoluat. – Din fr. rudimentaire. Vezi definitia »

FACȚIONÁR, -Ă adj. referitor la facțiune, de facțiune; facțional. (< fr. factionnaire) Vezi definitia »

șălár², -ă, adj. (reg.; despre animale) vărgat, dungat. Vezi definitia »

RĂCÁR, răcari, s. m. (Rar) Bărbat care prinde sau vinde raci. – Rac + suf. -ar. Vezi definitia »