MISTICÍSM s. n. Credință în existența unor forțe supranaturale și în posibilitatea omului de a comunica direct cu aceste forțe (prin revelație, intuiție, extaz); misticitate. ♦ Stare de spirit specifică misticului (2). – Din fr. mysticisme. Vezi definitia »

ATAVÍSM s.n. Apariție la unele vietăți (mai ales din regnul animal) a unor caractere neobișnuite, pe care le-a avut un strămoș îndepărtat. [Pl. -me. / < fr. atavisme, cf. lat. atavus – strămoș]. Vezi definitia »

FUNCȚIONARÍSM s.n. Tendința birocratică a unei persoane de a considera toate problemele numai din punctul său individual de vedere și nu din acela al interesului general; atitudine indiferentă, lipsită de interes și devotament față de munca îndeplinită; birocratism. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. fonctionnarisme]. Vezi definitia »

ANARHÍSM s. n. Concepție politică mic-burgheză care, preconizând desființarea oricărei puteri de constrângere a societății asupra omului, se ridică de fapt împotriva revoluției socialiste și a dictaturii proletariatului. ♦ Atitudine a anarhistului. – După fr. anarchisme. Vezi definitia »

DÉISM s. n. orientare filozofico-religioasă care recunoaște existența lui Dumnezeu numai ca o cauză primară, impersonală a lumii, respingând însă ideea întruchipării lui într-o persoană și a intervenției sale în desfășurarea ulterioară a fenomenelor din univers. (< fr. déisme) Vezi definitia »