Definita cuvantului străin
STRĂÍN, -Ă, străini, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care face parte din populația altei țări decât aceea în care se află sau trăiește; (om, ființă) care este originară din altă regiune, localitate etc. decât aceea în care se află sau locuiește, trăiește. ♦ (Persoană) care aparține unei naționalități ce nu formează, în cadrul unui stat, o minoritate națională. 2. Adj. (Despre țări, locuri) Care este altul decât cel de origine al cuiva. ♦ Care aparține sau este propriu altui popor decât cel al persoanei despre care este vorba. 3. Adj., s. m. și f. (Persoană) care nu se află în relații apropiate (de rudenie sau de prietenie) cu cineva; p. ext. (om) care este sau se simte stingher. ◊ Loc. adv. Prin (sau printre, în) străini = departe de casă, între oameni necunoscuți, neprietenoși. ♦ (Om) înstrăinat (sufletește), depărtat de... 4. Adj. Care este în afară de preocupările sau de interesele cuiva. ♦ Care nu are nici o legătură, nici o contingență cu ceva, care este departe de ceva. 5. Adj. (Despre obiecte) Care nu este proprietatea sa, care aparține altuia. 6. Adj. Care este de altă natură, are alte particularități decât mediul în care se află. 7. Adj. Neobișnuit; bizar. [Var.: (pop.) streín, -ă adj., s. m. și f.] – Et. nec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu străin
țechín (-ni), s. m. – Monedă veche. It. zecchino. Vezi definitia »
SEMIFÍN, -Ă, semifini, -e, adj. Care este de finețe mijlocie. – Semi- + fin (după fr. demi-fin). Vezi definitia »
BA JIN (1904-2005), romancier chinez. Capodopera sa, trilogia „Familia”, „Primăvara” și „Toamna”, evocă conflictul dintre vechile relații sociale și familiale și aspirațiile noii generații în perioada dintre cele două războaie mondiale. Vezi definitia »
peregrín (peregríni), s. m. – Pelerin; drumeț. Lat. peregrinus (sec. XIX). E dubletul lui pelerin, s. m., din fr. pélerin. – Der. peregrina, vb. (a călători în locuri depărtate, a face hagialîc); peregrinaj, s. n. (călătorie); pelerinaj, s. n. (hagialîc); pelerină, s. f., din fr. pèlerine. Vezi definitia »
ALCALÍN, -Ă, alcalini, -e, adj. (Despre substanțe chimice) Care are, în soluție, o reacție bazică, albăstrind hârtia roșie de turnesol și neutralizând acizii. ◊ Metal alcalin = metal din grupul metalelor monovalente. – Fr. alcalin. Vezi definitia »