DIXTUÓR, dixtuoare, s. n. Lucrare muzicală compusă pentru zece voci sau zece instrumente; ansamblu vocal sau instrumental care execută o asemenea lucrare. [Pr.: -tu-or] – Din fr. dixtuor. Vezi definitia »

ATACATÓR, -OÁRE, atacatori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care atacă. – Ataca + suf. -tor. Vezi definitia »

JUDECĂTOR boier, dican, întrebător, patrafir, țap negru. Vezi definitia »

ADORMITÓR, -OÁRE, adormitori, -oare, adj. Care adoarme, care provoacă somn. ♦ Fig. Plictisitor, anost, obositor. – Adormi + suf. -tor. Vezi definitia »

PRIVIGHITÓR, -OÁRE s. m. și f. v. priveghetor. Vezi definitia »