Definita cuvantului ploconire
PLOCONÍRE, ploconiri, s. f. Acțiunea de a se ploconi și rezultatul ei; închinăciune, plecăciune; lingușire, umilire, servilism; ploconeală. – V. ploconi.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ploconire
ORDONÁRE s. f. acțiunea de a ordona. ♦ (log.) raport de ~ = cuprinderea unei noțiuni în sfera unei alte noțiuni mai generale. (< ordona) Vezi definitia »
TERȚAROLÁRE s.f. (Mar.) Reducere a suprafeței unei vele când vântul se intensifică prea tare. [< terțarola]. Vezi definitia »
INCITÁRE s.f. Acțiunea de a incita și rezultatul ei; ațâțare, întărâtare; instigare. [< incita]. Vezi definitia »
DEVIÉRE, devieri, s. f. Faptul de a devia. [Pr.: -vi-e-] – V. devia. Vezi definitia »
RETROGRADÁRE, retrogradări, s. f. Acțiunea de a retrograda și rezultatul ei. – V. retrograda. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z