PROSECTÚRĂ s. f. morgă¹. ◊ încăpere unde se pregătesc piesele anatomice pentru disecție. (< germ. Prosektur) Vezi definitia »

jachétă (jachéte), s. f. – Haină încheiată în față. – Mr. jachetă. Fr. jaquette, cf. ngr. ζαϰέτα, tc. çaket, bg. žaketa. Vezi definitia »

IGNIPUNCTÚRĂ s. f. Aplicare a unor puncte de foc pe un țesut cu ajutorul cauterului. – Din fr. ignipuncture. Vezi definitia »

MANÉVRĂ, manevre, s. f. 1. (De obicei la pl.) Deplasare organizată și rapidă a unor unități militare pentru a lovi pe adversar sau pentru a respinge lovitura lui; p. ext. luptă. ♦ Pregătire tactică a unei armate sau a unei flote, în condiții asemănătoare cu cele de război. 2. Ansamblu de operații executate pentru a alcătui sau a desface o garnitură de tren, pentru a deplasa vagoanele în direcția voită etc. ♦ Ansamblu de operații executate pentru deplasarea unei nave în direcția voită, în special la acostare sau la ieșirea din port. ♦ (Concr.) Parâmă folosită la legarea și la mânuirea pânzelor, la legarea catargelor etc. 3. Manipulare a unui aparat, a unui dispozitiv tehnic etc. ♦ (Med.) Totalitatea mișcărilor executate, după un plan dinainte stabilit, în cursul unei intervenții. Manevră obstetricală. 4. Fig. (Mai ales la pl.) Uneltire întreprinsă de cineva pentru a-și atinge scopurile; tertip. – Din fr. manœuvre. Vezi definitia »

COVALÉNȚĂ s.f. Legătură chimică dintre mai mulți atomi, care se realizează prin punerea în comun a unuia sau a mai multor electroni de către fiecare dintre atomii participanți. [Cf. germ. Kovalenz, fr. covalence]. Vezi definitia »