DACTILIOLOGÍE s.f. Parte a arheologiei care studiază inelele și pietrele prețioase gravate. [< fr. dactyliologie, cf. gr. dactylios – inel, logos – știință]. Vezi definitia »

STRATEGÍE s. f. 1. demnitatea de strateg (1); unitate teritorială supusă acestuia. 2. ramură a științei (artei) militare care studiază problemele conducerii războiului în ansamblu și a acțiunilor militare de mare amploare. 3. determinare a direcției principale a acțiunilor proletariatului într-o anumită etapă a revoluției, în stabilirea sarcinilor fundamentale pentru atingerea obiectivelor etapei respective. 4. (inform.) comportament al omului sau al mașinii cu ocazia unui joc sau a unui conflict. 5. (fig.) arta de a folosi toate mijloacele disponibile în vederea asigurării succesului într-o luptă, într-o activitate. (< fr. stratègie) Vezi definitia »

DISCRINÍE s. f. dizendocrinie. (< fr. discrinie) Vezi definitia »

SUPRASATURÁȚIE s. f. 1. Stare instabilă a unei soluții în care concentrarea substanței dizolvate la o anumită temperatură este mai mare decât cea corespunzătoare saturației. 2. Fig. (Fam.) Starea celui prea sătul (de ceva). – Supra-+ saturație (după fr. sursaturation). Vezi definitia »

VACÁNȚIE, vacanții, s. f. V. vacanță. Vezi definitia »