TAIFÚN s.n. Vânt foarte puternic, cu furtună și cu vârtejuri, care bate în regiunile din vestul Oceanului Pacific, luând naștere în timpul schimbării direcției musonilor. [Pron. tai-fun, pl. -nuri, -ne. / < germ. Taifun, cf. rus. taifun, chin. ta fun – vânt mare]. Vezi definitia »

FALÚN, falune, s. n. (Geol.) Depozit necimentat format (în zona litorală a mărilor) din resturile cochiliilor de moluște. – Din fr. falun. Vezi definitia »

un lucru imens Vezi definitia »

zăbún (înv., pop.) s. n., pl. zăbúne Vezi definitia »

BĂRZĂÚN, bărzăuni, s. m. (Entom.) 1. Bondar. 2. Gărgăun. – Onomatopee. Vezi definitia »