Definita cuvantului vuietoare
VUIETOÁRE, vuietori, s. f. Arbust de munte, totdeauna verde, cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunze având o dungă albă pe fața inferioară, cu flori mici trandafirii și cu fructe comestibile în formă de bobițe negre (Empetrum nigrum). [Pr.: vu-ie-] – Vuiet + suf. -oare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vuietoare
sclipitoare Vezi definitia »
NERUȘINÁRE s. f. Lipsă de rușine; p. ext. comportare, afirmație, faptă lipsită de bună-cuviință; necuviință, impertinență, neobrăzare. – Ne- + rușinare. Vezi definitia »
CONTRÁGERE, contrageri, s. f. Acțiunea de a se contrage și rezultatul ei. – V. contrage. Vezi definitia »
ÎNFIERBÂNTÁRE s. f. Acțiunea de a (se) înfierbânta; înfierbântat1. – V. înfierbânta. Vezi definitia »
EMACIÉRE s.f. Faptul de a se emacia; emaciație. [Pron. -ci-e-. / < emacia]. Vezi definitia »