Definita cuvantului poetic
POÉTIC, -Ă, poetici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține poeziei, privitor la poezie. ♦ De poet. 2. Adj. Fig. Care poate inspira pe poeți, demn de a fi motiv de inspirație; p. ext. impresionant, fermecător. 3. S. f. (Și adjectival, în sintagma artă poetică) Tratat despre creația poetică; ansamblu de reguli pentru alcătuirea unei opere literare; ramură a teoriei literaturii care se ocupă de creația poetică. 4. S. f. Ansamblu de forme și de principii poetice (1) caracteristice unei epoci sau unui curent literar; manieră poetică caracteristică unui poet. – Din ngr. poiitkós, poiitikí, lat. poeticus, poetica, it. poetico, poetica, fr. poétique.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu poetic
substárnic, substárnice, s.n. (înv.) substantiv. Vezi definitia »
ACROMATÓPSIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de acromatopsie; acromatop. (< fr. achromatopsique) Vezi definitia »
BALNEOCLIMATÉRIC, -Ă adj. balnear și climateric; balneoclimatic. (< balneo- + climateric) Vezi definitia »
FÁZIC, -Ă adj. pe faze, alternând cu regularitate. (< germ. phasisch) Vezi definitia »
PSIHODIAGNÓSTIC, -Ă adj. Referitor la psihodiagnoză. // s.n. Ansamblu de procedee pentru investigația și diagnoza psihică a indivizilor sau a grupurilor; psihodiagnoză. [Pron. -di-ag-. / cf. it. psicodiagnostico, fr. psychodiagnostique, engl. psychodiagnostic]. Vezi definitia »