Definita cuvantului polenizare
POLENIZÁRE, polenizări, s. f. Acțiunea de a poleniza; fenomen care constă în transportul polenului de pe anterele staminelor pe stigmatul pistilului; polenizație. [Var.: (rar) polinizáre s. f.] – V. poleniza.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu polenizare
FRECÁRE, frecări, s. f. Acțiunea de a (se) freca; frecuș, frecătură (1). ♦ (Fiz.) Interacțiune a două corpuri aflate în contact; forță pe care o exercită un corp asupra altuia când acesta se freacă de el; fricțiune(1). – V. freca. Vezi definitia »
SUPRAPREFIXÁRE, supraprefixări, s. f. (Lingv.) Derivare cu prefixe multiple sau de la teme anterior prefixate. – Supra- + prefixare. Vezi definitia »
SCURTCIRCUITÁRE s.f. Acțiunea de a scurtcircuita și rezultatul ei; legătură prin scurtcircuit. [< scurtcircuita]. Vezi definitia »
ȘIROÍRE, șiroiri, s. f. 1. Acțiunea de a șiroi2 și rezultatul ei. 2. (Geol.) Fenomen de eroziune superficială, provocat de firișoarele de apă care provin din precipitații atmosferice și care se scurg pe un teren în pantă; spălare. – V. șiroi2. Vezi definitia »
PREDESTINÁRE s.f. 1. Acțiunea de a predestina; predestinație. 2. Concepție idealistă potrivit căreia fiecare om ar avea soarta lui, fixată dinainte de către o forță supranaturală. [< predestina]. Vezi definitia »