Definita cuvantului polichet
POLICHÉT, polichete, s. n. (La pl.) Clasă de viermi inelați caracterizați prin parapode bine dezvoltate, prevăzute cu un număr mare de pori, și care se târăsc pe fundul apelor marine sau se afundă în mâl și nisip; (și la sg.) vierme inelat care face parte din această clasă. [Var.: polichétă s. f.] – Din lat. polychaeta, fr. polychètes.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu polichet
bahmét (bahméți), s. m. – Cal tătar. – Var. bahamet. Tăt. bachm-at (Șeineanu, II, 35; Lokotsch 128). De aceeași proveniență pol., rut., rus. bachmat. Cuvînt înv., s-a folosit numai în Mold. Vezi definitia »
BALCONÉT s.n. 1. Balcon mic practicat în ușa unui frigorifer, unde se depozitează ouă, sticle etc. 2. Sutien. [Cf. it. balconnet]. Vezi definitia »
DISCRÉT, -Ă I. adj. 1. care știe să păstreze un secret, o taină. ◊ rezervat, reținut (în purtări, în vorbe). 2. (mat., fil.) format din elemente distincte; care variază în salturi; discontinuu. 3. (fiz.; despre semnale) a cărui mărime este reprezentată printr-un număr finit de valori. 4. (fig.) greu, puțin perceptibil. II. adv. fără să atragă atenția. (< fr. discret, lat. discretus) Vezi definitia »
KNESSÉT s. n. Parlament unicameral al statului Israel. [Scris și knesseth] – Din engl. knesset. Vezi definitia »
GURMÉT, gurméți, s.m. Gurmand. (cf. fr. gourmet) Vezi definitia »