gríndină (-ni), s. f. – Precipitație atmosferică, piatră. – Mr. grîndină, megl. grindini. Lat. grandĭnem (Pușcariu 738; Candrea-Dens., 762; REW 3840a; DAR), cf. it. grandine. – Der. grindina, vb. (a cădea grindina), care, după Candrea-Dens., 763 și DAR, provine din lat. grandĭnāre. Vezi definitia »

ZĂGNÉATĂ s. f. (Reg.) Foc de nuiele sau de surcele uscate, care arde cu flacără vie. ◊ Expr. A da zăgneată focului = a înteți focul. – Din rus. zagneta, ucr. zahnit. Vezi definitia »

BĂNICĂ, Constantin (1942-1991, n. Chișinău), matematician român. M. coresp. al Acad. (1991). Contribuții în analiza complexă și geometria algebrică („Metode algebrice în teoria globală a spațiilor complete”, în colab.). Vezi definitia »

BRAȘOÁVĂ, brașoave, s. f. (Fam.) Minciună, palavră. – Din n. pr. Brașov. Vezi definitia »

GERMANÍSTICĂ s.f. Știință care studiază limbile și literaturile germanice; filologie germanică. [Gen. -cii. / < germ. Germanistik]. Vezi definitia »