tórță (-țe), s. f. – Faclă, masala. – Var. înv. torție. It. torcia, cf. fr. torche. Der. directă de la un lat. *torcŭla (Pușcariu 1745) nu este probabilă. – Der. torțar, s. n. (sfeșnic mare). Vezi definitia »

VÁLVĂ, valve, s. f. 1. Fiecare dintre cele două părți (simetrice) ale cochiliei unei scoici. 2. Fiecare dintre pereții exteriori ai unor fructe, care se desfac la maturitate, permițând căderea semințelor din interior. 3. Ansamblu de piese sau armătură care servește la stabilirea, întreruperea sau reglarea circulației unui fluid printr-o conductă, printr-un tub etc. – Din fr. valve, lat. valva. Vezi definitia »

ULÁNCĂ, ulănci, s. f. Tunică de ulan. – Din ulan + suf. -că. Vezi definitia »

PARAMORFÍNĂ s. f. tebaină. (< engl. paramorphine) Vezi definitia »

PENICILINOREZISTÉNȚĂ s.f. Însușirea unui microb de a fi devenit penicilinorezistent. [< fr. pénicillino-résistance]. Vezi definitia »