CORBIȘÓR, corbișori, s. m. (Rar) Corbuleț. – Corb + suf. -ișor. Vezi definitia »

INTERPRETATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care interpretează (1); exeget, comentator. (< fr. interprétateur) Vezi definitia »

STRICĂTÓR, -OÁRE, stricători, -oare, adj. 1. Care provoacă sau poate să provoace stricăciuni; dăunător, vătămător, păgubitor. 2. Care corupe, pervertește. – Strica + suf. -ător. Vezi definitia »

VÂNTUȘÓR, vântușoare, s. n. (Rar) Vântuleț. – Vânt + suf. -ușor. Vezi definitia »

ACAPARATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care acaparează; acaparant. (după fr. accapareur) Vezi definitia »