Definita cuvantului poliță
PÓLIȚĂ1, polițe, s. f. Suport de scândură fixat orizontal pe un perete, într-un dulap etc., pe care se țin diferite obiecte. ♦ Obiect de mobilier prevăzut cu asemenea suporturi. [Pl. și: poliți] – Din sl. polica.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu poliță
ANTILÓPĂ, antilope, s. f. 1. Nume dat mai multor rumegătoare, cu trupul suplu, cu picioarele lungi și subțiri, care trăiesc prin țările calde. 2. Pielea tăbăcită a antilopei (1) sau material care imită această piele. – Din fr. antilope. Vezi definitia »
TROMBOCITÓZĂ, trombocitoze, s. f. Înmulțire excesivă a trombocitelor. – Din germ. Thrombozytose. Vezi definitia »
ECHÍSTICĂ s. f. disciplină care se ocupă cu studiul așezărilor rurale sau urbane în vederea sistematizării, reconstruirii sau redimensionării lor în funcție de cerințele societății contemporane și viitoare. (< engl. ekistics, fr. équistique) Vezi definitia »
LIPOSCULPTÚRĂ s. f. operație chirurgicală prin care se extrage țesutul adipos dintr-o regiune a corpului uman, dând o nouă formă a conturului acestuia. (< lipo- + sculptură) Vezi definitia »
TÁBLĂ2, table, s. f. (Mai ales la pl.) Joc de noroc între două persoane, cu două zaruri și cu treizeci de puluri, care se mută de-a latul a douăzeci și patru de săgeți incrustate sau pictate pe fundul celor două compartimente ale unei cutii de lemn; partidă dintr-un astfel de joc. ◊ Expr. (Fam.) A face pe cineva o tablă = a juca cu cineva o partidă de table2. – Din ngr. távli. Vezi definitia »