ESCADRÓN s. n. subunitate de cavalerie sau blindate, echivalentă companiei. 2. unitate a armatei americane a aerului. (< rus. eskadron, fr. escadron) Vezi definitia »

ANTINIÓN s. n. punctul cel mai proeminent al glabelei, opus inionului. (< anti- + inion) Vezi definitia »

IZOCRÓN, -Ă, izocroni, -e, adj. (Despre procesele sau transformările de stare fizică sau chimică) Care are durată egală. – Din fr. isochrone. Vezi definitia »

MANȘÓN s. n. 1. accesoriu de îmbrăcăminte, din blană sau din stofă, cu două deschizături laterale în care se țin mâinile pentru a le apăra de frig. 2. piesă cu filet interior cu care se îmbină două țevi; partea lărgită de la capătul unui tub, la îmbinarea acestuia cu alt tub; mufă (1). 3. bucată de cauciuc introdusă sub anvelopa unei roți pentru a apăra camera în dreptul unei rosături sau al unei găuri a anvelopei. 4. înveliș de protecție în care se îmbracă mânerul unor obiecte. 5. membrană protectoare a seminței, a tulpinii etc. (< fr. manchon) Vezi definitia »

NEFRÓN, nefroane, s. n. (Med.) Unitate morfologică și funcțională a rinichiului. – Din fr. néphron. Vezi definitia »