Definita cuvantului ornament
ORNAMÉNT, ornamente, s. n. 1. Detaliu sau obiect adăugat la un ansamblu pentru a-l înfrumuseța; accesoriu, element decorativ folosit în artele plastice, în arhitectură, în tipografie pentru a întregi o compoziție și a-i reliefa semnificația. ◊ Loc. adj. De ornament = decorativ, ornamental. ♦ (Rar) Distincție, însemn, decorație. 2. Notă sau grup de note muzicale care se adaugă la o melodie, pentru a-i reliefa conturul, pentru a-i împodobi linia melodică; semnul muzical corespunzător. – Din fr. ornement, it. ornamento, lat. ornamentum.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ornament
A URMĂRI INSISTENT a lua la ochi, a se lipi ca asfaltul de flegmă / ca mucii de chiuvetă, a se ține grapă / scai (de cineva), a umbla cu limba scoasă (după ceva / cineva), a vâna. Vezi definitia »
ACOPERĂMẤNT, acoperăminte, s. n. Ceea ce servește la acoperit; (în special) acoperiș. [Var.: acoperemấnt s. n.] – Din acoperi + suf. -(ă)mânt. Vezi definitia »
MACRODÓNT, -Ă adj. care prezintă macrodontie. (< fr. macrodonte) Vezi definitia »
SICOFÁNT2 s.m. Insectă cu miros de mosc, de culoare verde-aurie, care trăiește în pădurile de conifere și stejari din sudul și centrul Europei. [< lat. sycophanta]. Vezi definitia »
PENICILINOREZISTÉNT, -Ă adj. (Despre microbi) Care și-a pierdut sensibilitatea față de penicilină, rezistent la penicilină. [Cf. fr. pénicillino-résistant]. Vezi definitia »