SENÁT s. n. 1. (ant.) organ suprem de conducere al statului roman în timpul republicii; (p. ext.) nume dat unor adunări care aveau importante puteri în sistemul de guvernare; sfatul bătrânilor. 2. corp legislativ al unor țări cu sistem bicameral, din membri aleși sau de drept. ◊ loc unde se adună senatorii. 3. consiliul profesoral al unei instituții de învățământ superior. (< fr. sénat, lat. senatus) Vezi definitia »

format prin derivare cu sufixul „-at” de la cuvantul de baza spranceana Vezi definitia »

împetelát, împetelátă, adj. (înv.) împodobit cu beteală. Vezi definitia »

PRIMĂVĂRÁT s. n. (Reg.) Scoatere a oilor și a vitelor la pășune, primăvara. – Din primăvară. Vezi definitia »

LOGOPÁT, -Ă, logopați, -te, adj., s. m. și 1. (Med.) (Bolnav) de logopatie. – Din logopatie (derivat regresiv). Vezi definitia »