MĂRMURÁR, mărmurari, s. m. Meșter care lucrează marmura. – Marmură + suf. -ar. Vezi definitia »

NECESÁR, -Ă, necesari, -e, adj. 1. De care este nevoie, de care nu se poate lipsi cineva; indispensabil, trebuincios. ◊ Strictul necesar = cantitate minimă (din ceva), indispensabilă pentru un anumit scop. Muncă necesară = parte a muncii depuse de lucrător în procesul de producție, prin care se creează produsul folosit pentru întreținerea sa și a familiei sale. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce este (neapărat) trebuincios la ceva. Necesarul de semințe. 2. Care nu poate să nu existe sau să nu se întâmple (în condiții date). – Din fr. nécessaire, lat. necessarius, it. necessario. Vezi definitia »

PERIOVULÁR, -Ă adj. Care înconjură ovulul. [Cf. fr. périovulaire]. Vezi definitia »

IMPRESÁR, impresari, s. m. Persoană care mijlocește sau organizează reprezentații teatrale, concerte etc. – Din fr. imprésario, it. impresario. Cf. germ. Impresario. Vezi definitia »

scămár s.n. (reg.) custură sau gealău cu care se ia scama de pe scânduri sau geluiește pentru prima dată. Vezi definitia »