Definita cuvantului ponosi
PONOSÍ, ponosesc, vb. IV. Tranz. 1. (Pop.) A face ca un obiect (de îmbrăcăminte) să-și piardă aspectul și coloritul inițial; a murdări, a uza, a degrada, a strica (prin întrebuințare îndelungată). ◊ Refl. Haina s-a ponosit. 2. (Înv. și reg.) A bârfi, a ponegri, a defăima; a calomnia, a discredita. – Din sl. ponositi. Cf. ponos.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ponosi
îmbegsí, îmbegsésc, vb. IV refl. (reg.) a se înghioldi. Vezi definitia »
pristavlisí, pristavlisésc, vb. IV (înv.) 1. (despre acte oficiale, documente) a prezenta, a înainta, a înmâna, a preda. 2. (despre persoane) a numi în funcția de pristav. Vezi definitia »
scripisí (-sésc, -ít), vb. – A parafa. Rus. skrepitj (Tiktin). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »
zăpsí (-sésc, -ít), vb. – A prinde, a surprinde. Origine incertă. Pare a fi sb. zabŭšiti „a afla, a găsi” caz în care este dubletul lui zăpuși. Această der., semnalată deja de Philippide, Principii, 17, ar fi mai convingătoare dacă s-ar confirma forma zăpși, menționată de acest autor și care nu apare în dicționare. Apropierea de zapt (Iordan, BF, II, 195), interesantă, suscită aceeași îndoială fonetică. Der. de la a găjbi (Tiktin) sau din letonul zapstit „a prinde” (Scriban) nu este convingătoare. Vezi definitia »
bitirdisí, bitirdisésc, vb. IV (înv.) a termina, a rezolva; a compensa. Vezi definitia »